Transformarea digitală și adopția de cloud

O paradigmă tot mai populară în literatură de business din ultimii ani este “transformarea digitală” sau cloud computing-ul. Acești termeni se referă, de fapt, la integrarea tehnologiilor moderne în ariile unui business și mutarea datelor stocate din servere fizice în cloud, cu promisiunea că aceasta va aduce îmbunătățiri fundamentale la felul cum companiile operează și oferă valoare clienților lor. Realitatea curentă este că nevoia de migrare în cloud nu mai este un “nice to have” ci un “must” pentru majoritatea companiilor ce doresc să rămână competitive într-o piață tot mai digitalizată.

Potrivit unor estimări ale Comisiei Europene, folosirea la scară largă a soluțiilor cloud de către companiile private și instituțiile publice ar reduce drastic cheltuielile pentru achiziția de softuri și spații de stocare a datelor și ar genera o creștere netă anuală de 160 de miliarde euro la PIB-ului UE până în 2020.

Astfel, deși pe de-o parte adopția de cloud da naștere unor oportunități imense pentru utilizatori – scăderea costurilor, optimizarea infrastructurii, scalabilitate, pe de altă parte însă multe companii se confruntă cu provocări și blocaje serioase în activitățile legate de cloud, și deși termenul de cloud computing intră în al doilea său deceniu, există încă multă confuzie la nivel operațional pentru utilizatorul final.

Principalele probleme sunt de obicei legate de lipsa resurselor și a cunoștințelor specifice despre fiecare cloud în parte ale echipelor IT – e nevoie de oameni specializați, care, de cele mai multe ori sunt greu de găsit și foarte costisitori. Mai mult, chiar dacă ai la dispoziție o echipa talentată de devops, este pertinent să afirmăm că mintea umană are limitări fundamentale în comparație cu o mașină atunci când este vorba de a reține cantități mari de informație și a acționa ținând cont de interdependențele acestor informații. Astfel, adeseori echipele IT însărcinate cu administrarea infrastructurilor complexe nu reușesc să vadă pădurea de copaci, ceea ce duce inerent la erori, ore de muncă în plus și limitări de dezvoltare și scalare a companiilor.

Orice companie care înțelege că e de dorit să automatizeze cât mai multe dintre task-urile repetitive sau complexe va fi mai agilă, se va mișcă mai rapid și va reuși să rămână competitivă.

Bunnyshell s-a născut că un tool intern menit să răspundă la niște nevoi pe care le aveam ca developeri lucrând într-o companie de software ce creștea accelerat: aveam nevoie de o soluție care ne-ar fi ajutat să cream și provizionam medii de test și producție mai ușor, să lansăm aplicații rapid și astfel, să ne putem concentra atenția pe dezvoltarea produsului și pe cum puteam livra mai multă valoare userilor noștrii.

Soluția automatizează procese de cloud în fiecare pas al deploymentului, de la cod la release: cu câtva clickuri poți crea servere în Amazon Web Services, Google Cloud, Digital Ocean, Microsoft Azure, proviziona aplicații (instalare și configurare) și face diferite tipuri de deployuri, fără downtime.

Userii pot migra rapid și fără dureri de cap în sau între clouduri, iar apoi opera pe o infrastructură scalabila – ușor, ce permite echipei să fie agilă și să dezvolte aplicații rapid folosind bunele practici ale fiecărui cloud fără să fie nevoie să aibă cunoștiințe avansate.

Participanții la IMWorld 2018 vor fi printre primii care vor putea să vadă și să testeze aplicația live, la standul Bunnyshell, poziționat lângă scenaIT Ops, la numărul 63.

Dacă sunteți developeri, faceți parte dintr-o companie de software sau dintr-un startup ce dorește să avanseze rapid, echipa Bunnyshell va așteaptă să o cunoașteți și să fiți printre primii care vor putea vedea soluția live, în acțiune.

—

Bunnyshell automatizeaza majoritatea proceselor de devops, de la cod la producție, ajutând companiile să rămână competitive și să livreze produse digitale mai bune, mai rapid, clienților lor.