Tehnologia Blockchain – cum funcționează și cum o putem implementa în viața de zi cu zi

Încă de la ascensiunea fulminantă a criptomonedei Bitcoin în anul 2017, criptomonedele reprezintă un subiect major de dezbatere, în egală măsură, pentru experții în economie și pentru cei pasionați de IT. Însă nu întotdeauna fluctuațiile majore prin care au trecut Bitcoin, Ether sau alte monede virtuale reprezintă subiectul care ne stârnește cel mai mult interesul, ci însuși blockchain-ul, tehnologia care a făcut posibilă existența criptomonedelor.

În continuare, vom explica ce înseamnă mai exact blockchain, cum funcționează, dar și ce alte utilizări poate avea în afară de crearea monedelor virtuale.

Ce este blockchain

Blockchain (în traducere directă, lanț de blocuri) este o un registru digital creat de Satoshi Nakamoto în anul 2008, pentru a putea susține tranzacțiile cu Bitcoin. Nu se știe cine este Satoshi Nakamoto, întrucât acesta era doar un pseudonim sub care își ascundeau identitatea unul sau mai mulți programatori. Însă noua tehnologie a reușit să ridice semne de întrebare serioase despre evoluția societății capitaliste în era digitală.

Ceea ce i-a atras pe majoritatea celor care au investit în Bitcoin nu a fost doar ideea unei monede virtuale și complet funcționale, dar și ideea unei monede descentralizate. În timp ce toate valutele și tranzacțiile de bani din toate statele lumii sunt reglementate de bănci, tot ce ține de tranzacția cu criptomonede este verificat în același timp de toate computerele care procesează aceste monede. Iar aici intervine tehnologia blockchain.

Cum funcționează blockchain

 În esență, blockchain este o bază de date sau un registru în care sunt stocate datele utilizatorilor, dar și toate operațiunile care au loc între utilizatori. Așa cum îi spune și numele, blockchain este alcătuit dintr-un șir de blocuri virtuale cu o identitate unică, denumită hash. În cadrul lanțului, fiecare bloc conține informație despre hash-ul blocului anterior, până la blocul originar al șirului (numit și genesis block).

Un blockchain este însă și un registru deschis, ceea ce înseamnă că poate fi accesat de orice utilizator de pe glob cu un computer și o conexiune la internet. În momentul în care efectuezi o operațiune, computerul tău primește o copie a registrului. Asta înseamnă că lanțul de blocuri nu este controlat de o singură entitate centrală, ci de numeroși utilizatori din toată lumea, care înregistrează orice schimbare efectuată în sistem.

Acest fapt, dar și istoricul hash-urilor fiecărui bloc și măsurile matematice de securitate aplicate oricărui utilizator fac din blockchain o bază de date sigură, aproape imposibil de spart chiar și de către cei mai pricepuți hackeri. Practic, dacă cineva ar încerca să modifice datele și hash-ul unui bloc, ar fi obligat să modifice structura întregului lanț fără ca niciunul din utilizatori să-și dea seama de acea schimbare.

La ce poate fi folosită tehnologia blockchain

Motivul pentru care blockchain-ul a devenit o tehnologie atât de dezbătută îl reprezintă criptomonedele. La fel ca banii fiat (monedele din lumea întreagă) ele au valoare creată pe baza cererii și ofertei și nu în baza unor bunuri reale, materiale. Diferența, așa cum am stabilit deja, este dată de tehnologia blockchain, care permite realizarea tuturor tranzacțiilor și operațiunilor cu criptomonede direct între portofelele electronice a doi utilizatori, fără mijlocirea unei a treia entități.

Însă un alt motiv pentru care tehnologia blockchain primește atât de multă atenție este faptul că aceste blocuri pot stoca practic orice tip de date. Asta înseamnă că, pe lângă crearea monedelor virtuale, tehnologia blockchain poate avea numeroase alte utilizări în viața de zi cu zi.

Smart contracts

Aceste „contracte inteligente” sunt practic programe înscrise în blockchain, nu foarte diferite de contractele de pe hârtie. Un contract smart poate fi programat astfel încât clauzele sale să fie îndeplinite automat odată ce ambele părți își duc la îndeplinire obligațiile. Fiind create exclusiv în blockchain, ele nu pot fi modificate odată ce sunt create, iar buna lor îndeplinirea lor de către ambele părți poate fi validată de către toți utilizatorii rețelei.

Smart contracts pot fi implementate în numeroase domenii de activitate precum:

• banking – băncile se pot folosi de aceste programe pentru a oferi împrumuturi sau pentru a procesa plăți automate.
• asigurări – companiile de asigurări le pot folosi pentru a rezolva diversele revendicări ale solicitanților.

• serviciile poștale sau de curierat – pentru procesarea plăților în momentul livrării

• serviciile de crowdfunding – servicii prin care diverși utilizatori finanțează diverse proiecte încă nerealizate, dar prezentate într-un mod atractiv de către creatorii lor; exemple de platforme existente de crowdfunding sunt Kickstarter, Indiegogo sau RocketHub, însă folosirea contractelor smart ar elimina nevoia acestor platforme intermediare.

Momentan, cel mai mare blockchain care permite realizarea contractelor smart este Ethereum.

Certificarea și depistarea bunurilor

Producători de bunuri din lumea întreagă se pot folosi de blockchain pentru a crea certificate digitale pentru fiecare produs. Asta îi poate ajuta pe consumatori, dar și pe distribuitori să poată depista imediat proveniența unui produs, indiferent de motivul solicitării.

Spre exemplu, astfel de certificate pot fi folosite pe produse alimentare, iar întregul traseu al bunurilor poate fi depistat imediat în cazul în care un consumator găsește un produs alterat sau pur și simplu nu este satisfăcut de calitatea promisă.

În același mod pot fi certificate și produse vestimentare sau accesorii din diverse categorii (de la cele standard, până la cele de lux) pentru a asigura nu doar calitatea lor, ci și autenticitatea. Astfel, poate fi redus numărul de produse contrafăcute existente pe piață.

Înregistrarea și verificarea documentelor

Prin intermediul unor site-uri, utilizatorii pot introduce diverse documente direct în blockchain, ceea ce le poate permite să dovedească oricând autenticitatea acestor documente, dar și apartenența lor. Acest proces ar putea, în timp,  să elimine o parte din munca de notar.

Posibilitatea înregistrării documentelor în blockchain poate ajuta la reducerea birocrației și la ușurarea muncii în instituții guvernamentale, de învățământ, dar și în unități sanitare (prin facilitarea gestionării registrelor medicale).

Realizarea unui sistem eficient de vot electronic

Deși s-au făcut multe încercări de a implementa un vot electronic, acestea nu au avut mereu rezultatele dorite. Cele mai evidente temeri ale alegătorilor sunt inevitabil legate de posibilele manipulări ale rezultatelor, de către hackeri sau alte organizații cibernetice răuvoitoare.

Blockchain-ul ar reprezenta însă nu doar un mod prin care voturile pot fi înregistrate într-o bază de date aproape imposibil de modificat, ci și o metodă transparentă prin care numărătoare voturilor poate fi verificată de către orice alegător utilizator al sistemului.

Posibile dezavantaje

Desigur, acestea sunt doar câteva din posibilele aplicații în viața reală ale tehnologiei. Blockchain ar putea fi folosit în asemenea procese precum redistribuirea energiei electrice în rețea direct de către consumatori sau imposibilitatea falsificării kilometrajului unui automobil.

Însă oricât de versatilă ar fi blockchain-ul, trebuie să ținem cont de faptul că tehnologia încă se află la începuturi. Deși criptomonedele și smart contracts sunt de ceva timp folosite, infailibilitatea blockchain-ului este departe de a fi dovedită.

În plus, puțini sunt cei care înțeleg limbajul de programare necesar extragerii din blockchain a tuturor informațiilor de care au nevoie. Spre exemplu, deși în principiu votul prin blockchain nu ar trebui să fie mijlocit de buletinele electorale, pentru început tot ar trebui să existe un grup restrâns de experți care să se asigure că numărătoarea voturilor este una corectă.

Un alt motiv pentru care criptomonedele au atras atât de mulți utilizatori este anonimitatea tranzacțiilor. Asta înseamnă că blockchain-ul asigură o minimă protecție a datelor personale ale utilizatorilor săi, chiar dacă istoricul tranzacțiilor este accesibil oricui. Asta înseamnă însă că, în domenii în care datele personale vor fi necesare (vot, registre medicale, tranzacții bancare etc.) protejarea lor va fi o provocare.

Rămâne de văzut dacă blockchain-ul va putea fi aplicat în mod eficient în toate domeniile pe care promite să le revoluționeze. Însă chiar și în cazul puțin probabil în care implementarea blockchain-ului va fi un eșec, ea cu siguranță va servi ca inspirație pentru viitoarele tehnologii de care va depinde viața de zi cu în zi în era digitală.

Sursă foto: Shutterstock.com