Cinci clișee sâcâitoare care parazitează marketingul digital
Să pornim la drum cu o frază de un paragraf, luându-ne astfel la revedere de la un sfert din audiență, încă din primele cinci rânduri:
Expresiile folosite recurent în mediul de afaceri (nu doar în digital) sunt uneori atât de tocite, generice și văduvite de sens prin uzitare repetată, încât riscă să transforme concepte – altfel valoroase și utile – în „fluff” repetat în neștire deopotrivă de novici și de profesioniști cu experiență.
În cele ce urmează, voi identifica, spre deliciul tău, cinci asemenea clișee odioase cu care suntem asediați în domeniul ăsta, fie prin firme de apartament și startup-uri de viluță cochetă, fie prin vastele birouri ale coloșilor de inox și de sticlă.
- Să fie disruptiv!
Da, stimați colegi, să fie bombă, să distrugă norma, să glitch-uiască piața, să dea blue screen, să rupă pisica, să prilejuiască frisoane și insomnii board-urilor marilor companii.
Fie că vorbim despre un produs, un serviciu, o strategie de promovare ori una de pricing, că vine vorba de un banner pe Google, o postare de Facebook ori un amărât de email, nici că mai merită să faci vreun efort fără scontatul „disruption”. Disrupe, nenică, sau pleacă acasă!
La începutul anilor 90, se vehicula McDonaldizarea societății și omogenizarea lumii civilizate printr-un proces accelerat de globalizare. La mai bine de două decenii distanță, iată-ne discutând despre Uberizarea societății, despre efectul Paypal în finanțe și Twitterizarea în comunicare. Despre mătușile lor cochete, CocaColonizarea și Disneyficarea, ce să mai zicem…
A fi disruptiv a devenit un imperativ în raport cu marile trenduri care domină piețele.
Prin urmare, termenul trebuie înțeles astfel: e inovativ și are potențialul de a aduce transformări pieței. Deci, rogu-te, înainte de a arunca în vânt cuvințelul ăsta, întreabă-te:
- Ce este inovativ la aceste produse/ servicii/ strategii?
- Ce tip de transformare pot aduce în piață?
- Chiar poți numi „disruptiv” un amărât de tweet?
Nu în ultimul rând, încearcă să reziști tentației de a-ți prezenta afacerea în următorii termeni: Uber pentru butelii, Paypal pentru pătrunjel și tot așa.
- Next Generation!
Nici în ruptul capului nu aș scoate din buzunar un iPhone mai vechi de un an, am mai multe nuclee pe procesorul ăsta decât are Donald Trump peruci portocalii, sunt mr. Gadget și Iron Man, ceasul ăsta mă anunță când mi-e sete și, stimați colegi, atenție vă rog: pot mișca acest cursor cu puterea minții.
Brandurile cunosc bine tentația constantă la care ne supunem în ce privește cel mai nou, cel mai puternic, cel mai cel produs. E musai să fie „cutting edge, next gen, state of the art, bleeding edge”. Mai mult, ne tot repetăm, întru justificarea achitării unor prețuri piperate, că cine se mulțumește cu mai puțin nici nu știe ce pierde.
Problema este că uzitarea unor sintagme ca „next-generation technology” a pierdut aderență în rândul consumatorilor și, mai ales, în rândul clienților de business.
A devenit un clișeu la fel de odios ca steluța aia de un galben-strident care anunță NOU, ACUM CU BIFIDUS ESSENSIS și -30% MAI PUȚIN ZAHĂR în marginea ambalajelor, produs lângă produs, repetitiv și imbecilizant, pe niște rafturi care par a nu se mai sfârși. Next, gen:
- Conținutul e rege!
Dacă regele e conținutul, creatorul de conținut e un paharnic la curtea măriei sale. Am cunoscut destui asemenea paharnici cât să pot confirma: regele e capricios și nu suportă neglijența.
Sintagma a devenit un clișeu pentru că e folosită tot mai adesea pentru a justifica o sumedenie de neajunsuri ale campaniilor de inbound. Mesajul implicit (și greșit) este următorul: conținutul nu performează din orice alt motiv, afară de calitatea slabă a conținutului.
Ca să nu o lungim, conținutul e rege numai atâta timp cât:
- Este informativ, relevant și, pe cât se poate, distractiv pentru publicul țintă;
- Este distribuit pe canale relevante, pentru a ajunge la audiența relevantă;
- Convertește! Vizitator în utilizator, utilizator în client, client în ambasador de brand.
Vivat crescat floreat!
- Nu doar marketing: omnichannel marketing!
Ba doar marketing! Omnichannel marketing este, atât cât pot judeca, aproape un pleonasm. Marketing-ul este orișicum implicat în identificarea și uzitarea canalelor de comunicare și tuturor așa-numitelor „touchpoints” – puncte de contact cu consumatorul.
O campanie de marketing reușită are și coerența necesară păstrării imaginii brandului, dar și flexibilitatea necesară adaptării mesajelor la toate punctele de contact cu prospecții. Omnichannel este, deci, o caracteristică intrinsecă a unei campanii de marketing. Pleonasm? Nu ezita să-mi scrii dacă simți că greșesc. sorin [dot] despot [at] twispay [dot] com
- Marketingul a murit!
În loc de încheiere, un gând pasager: dacă aș avea o liră sterlină pentru fiecare articol de profil care anunța moartea marketingului așa cum îl cunoaștem, ți-aș scrie de pe malul Adriaticii, dintr-un cătun de pescari uitat de lume.
De la automatizarea distribuției de conținut, la uzitarea inteligenței artificiale în determinarea și contactarea publicului țintă, marketingul digital și-a îmbogățit instrumentarul mult peste așteptările marketerilor capabili încă să îl citeze pe Kotler.
Marketingul evoluează, se transformă, crește și adoptă tot mai multe căi de a ajunge la tine. Da, la tine. Clișeul fie total: Marketingul a murit. Trăiască marketingul!
Sorin Despot este Senior Marketing Manager la Twispay. Susținut de propria bancă acceptatoare – Capital Financial Services – Twispay este un procesator european de plăți online și un centru de inovație în domeniul FinTech, furnizând comercianților online accesul la un portofoliu complet de servicii de plată la cele mai competitive costuri.
